Efectul de seră este procesul prin care anumite gaze din atmosferă absorb o parte din căldura emisă de Pământ și o trimit în toate direcțiile, inclusiv înapoi spre suprafață. Fără acest proces natural, planeta ar fi mult mai rece. Problema apare atunci când activitățile umane măresc concentrația acestor gaze și intensifică încălzirea.

Soarele trimite energie spre Pământ sub formă de lumină. O parte este reflectată de nori, gheață și alte suprafețe, iar restul încălzește solul și oceanele. Suprafețele încălzite emit apoi energie sub formă de radiație infraroșie. Gazele cu efect de seră interacționează cu această radiație și încetinesc pierderea căldurii către spațiu. Atmosfera funcționează astfel ca un sistem care influențează temperatura planetei.

Printre gazele implicate se află vaporii de apă, dioxidul de carbon, metanul și protoxidul de azot. Ele nu au aceeași proveniență și nu rămân la fel de mult în atmosferă. Arderea cărbunelui, petrolului și gazelor naturale, alături de alte activități, a crescut cantitatea unor gaze importante pentru climă. Ca să înțelegi încălzirea globală, trebuie să deosebești efectul de seră care permite viața de intensificarea lui prin emisiile suplimentare. Această diferență explică de ce un fenomen natural devine problematic când echilibrul dintre energia primită și cea pierdută se schimbă.

Cum încălzește atmosfera suprafața Pământului

Energia de la Soare ajunge la Pământ în principal sub formă de lumină. Atmosfera lasă să treacă o parte importantă din ea, iar solul și apa o absorb. Ca orice suprafață încălzită, Pământul emite la rândul său energie. Pentru că este mult mai rece decât Soarele, emite această energie în principal sub formă de radiație infraroșie.

Unele gaze din atmosferă absorb o parte din radiația infraroșie. Apoi emit energie în toate direcțiile. O parte merge spre spațiu, iar o parte ajunge din nou către suprafață. Astfel, Pământul pierde căldură mai lent decât ar face-o fără aceste gaze.

Expresia efect de seră ajută la descrierea rezultatului, dar comparația cu o seră are limite. Geamurile unei sere reduc mai ales schimbul de aer cald cu exteriorul. În atmosferă, rolul esențial îl are felul în care gazele absorb și emit radiația infraroșie. Cele două situații au mecanisme diferite.

Efectul natural de seră menține temperatura medie a suprafeței Pământului cu aproximativ 33 de grade Celsius mai ridicată decât ar fi în lipsa lui. Datorită acestui proces, planeta are condiții în care apa poate exista pe suprafață în stare lichidă. Așadar, gazele cu efect de seră fac parte din funcționarea normală a climei.

Care sunt principalele gaze cu efect de seră

Vaporii de apă sunt un gaz important pentru efectul natural de seră. Cantitatea lor din atmosferă depinde mult de temperatură. Aerul mai cald poate conține mai mulți vapori de apă, iar aceștia pot amplifica încălzirea. De aceea, vaporii de apă au și rolul de a accentua o schimbare începută din alte cauze.

Dioxidul de carbon este prezent în mod natural în atmosferă. Plantele îl folosesc în fotosinteză, iar respirația organismelor, descompunerea și alte procese îl eliberează. Activitățile umane adaugă însă cantități suplimentare, în special prin arderea combustibililor fosili. O parte din dioxidul de carbon emis rămâne în atmosferă timp îndelungat.

Metanul este un alt gaz cu efect de seră. El provine atât din surse naturale, cât și din activități precum creșterea animalelor, gestionarea deșeurilor și extracția combustibililor fosili. Protoxidul de azot este asociat, printre altele, cu folosirea îngrășămintelor în agricultură. Și alte gaze pot contribui la încălzire, chiar dacă se găsesc în cantități mai mici.

Azotul și oxigenul alcătuiesc cea mai mare parte a atmosferei, dar absorb mult mai puțin din radiația infraroșie emisă de Pământ. Contează, așadar, proprietățile unui gaz, nu doar cantitatea lui. O creștere a gazelor care absorb radiația poate modifica echilibrul energetic al întregii planete.

Cum intensifică oamenii efectul de seră

Cărbunele, petrolul și gazele naturale conțin carbon acumulat de-a lungul unor perioade geologice. Când sunt arse pentru electricitate, încălzire, transport sau producție, o parte din acest carbon ajunge în atmosferă sub formă de dioxid de carbon. Defrișarea poate contribui și ea la creșterea concentrației, prin eliberarea carbonului stocat și reducerea vegetației care îl absoarbe.

Activitățile umane cresc și cantitatea altor gaze cu efect de seră. Metanul se poate scurge din instalații de extracție și transport al gazelor naturale. Agricultura și deșeurile sunt, de asemenea, surse importante. Gazele au efecte și durate de viață diferite, dar toate pot influența cantitatea de energie reținută de sistemul climatic.

Când concentrația lor crește, o parte mai mare din radiația infraroșie emisă de suprafață este absorbită și reemisă în atmosferă. Pentru o vreme, Pământul primește mai multă energie decât pierde către spațiu. Planeta se încălzește până când elimină din nou suficientă energie. Încălzirea afectează aerul, oceanele și suprafețele de uscat.

Această schimbare nu înseamnă că fiecare zi va fi mai caldă decât cea dinainte. Vremea poate varia mult de la o zi la alta și de la un an la altul. Efectul intensificat se observă în tendințele urmărite pe perioade lungi și în regiuni întinse.

De ce contează o schimbare a temperaturii medii

O creștere a temperaturii medii globale poate părea mică atunci când este exprimată în câteva grade. Totuși, media descrie o schimbare a unei cantități foarte mari de energie în sistemul climatic. Ea poate modifica frecvența și intensitatea unor perioade de căldură, poate influența precipitațiile și contribuie la topirea gheții.

Oceanele absorb multă căldură, dar se încălzesc mai lent decât aerul. Apa mai caldă se dilată, iar topirea ghețarilor de pe uscat adaugă apă în mări. Ambele procese contribuie la creșterea nivelului mării. Efectele nu sunt identice peste tot, deoarece fiecare regiune are propria climă și propriile condiții geografice.

Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră limitează intensificarea procesului. Ea poate veni din producerea energiei cu emisii mai mici, folosirea mai eficientă a energiei și diminuarea pierderilor de metan. Schimbările făcute la nivelul infrastructurii și al activităților economice au un rol major, alături de alegerile individuale.

Efectul de seră este, în forma sa naturală, una dintre condițiile care fac Pământul locuibil. Înțelegerea drumului energiei de la Soare spre suprafață și apoi înapoi spre spațiu arată de ce creșterea gazelor din atmosferă poate schimba clima întregii planete.